Etichete
http://www.trilulilu.ro/sounDeffect/cae9cfd3be5c0e
Vocea domnului Armstrong (Louis, nu astronautul, vorba reclamei) te ridica asa din morti si iti da un chef de viata…! Am redescoperit zilele trecute (fix duminca atunci cand stralucea soarele a primavara si iesea abur din asfalt, iar gheata de pe trotuar se topea si desena diverse figuri din apa) ca viata e frumoasa, in toate aspectele ei si ca pana nu o accepti, o rasfeti, o iubesti, o doresti cu toata fiinta ta si cu toata puterea ta, nu iti va aduce ceva bun, oricat ai incerca.
Viata este in primul rand un copil razgaiat, foarte capricios, care in momentul in care se simte abandonat iti aduce aminte ca pana la urma tot depinzi de ea si ca trebuie sa ii dai ce este mai bun.
Uitasem! Uitasem cum este sa iti pese ca aerul e proaspat, ca soarele rasare dimineata si daca mai ai si perdele transparente prin care sa patrunda asa cate o raza care sa te incalzeasca, e minunat.
Uitasem ca la primavara pe 1 martie am de vazut un apus de soare minunat, ca este traditia mea din fiecare an si nu o pot lasa balta. Uitasem si ca prin aprilie-mai asa trebuie sa suflu in papadii si sa imi pun dorinte mici ca sa fiu sigura ca se implinesc.
Apoi am citit ca orice ti-ar rezerva viata si oricate lucruri grele ar trebui sa duci, trebuie intotdeauna sa te ridici si sa mergi mai departe. Trebuie sa ajungi la capatul cursei indiferent daca ajungi intreg sau tarandu-te pe branci.Pentru ca important este sa treci dincolo si sa iti insusesti fiecare rana dobandita pe parcurs, pentru ca este a ta si din fiecare inveti ceva, fiecare din toate lucrurile astea te creeaza, te transforma, te schimba, te definesc.
Am aflat ca sunt inconjurata de oameni care tin la mine, care ma iubesc neconditionat, care pur si simplu sunt acolo. Oameni care nu iti arata intotdeauna ca insemni pentru ei foarte mult, dar care in momente de infern sunt acolo, sunt si bratele si picioarele tale si uneori chiar si mintea ta daca ti-o pierzi.
2likebutterflies's Blog 