Etichete

Ma gandeam ca versetul acela din Biblie – „Lasati copiii sa vina la mine!” e mare lucru. Probabil ca intr-o mare masura ei sunt singurii care au putut vreodata sa inteleaga si inteleg mesajul venit din partea Lui – iubirea – aceea adevarata, neconditionata, pura. Ei IL vad mai bine decat noi toti pentru ca sufletele lor sunt neatinse.

Citeam undeva ca Dumnezeu este in sentimentele noastre – daca iubim si facem bine, El este acolo. Daca facem rau, El tot acolo este, dar noi devenim orbi si avem impresia ca ne-a parasit.

Ce invatam de la copii:

– sa zambim larg si sa infrumusetam lumea cu zambetele noastre. Cine poate rezista in fata unui copil care iti zambeste desi nu te cunoaste?

– sa fim naturali – ei nu se intreaba niciodata daca e bine sau e rau ce fac. Noi suntem cei care ii ingradim prin regulile societatii in care la randul nostru suntem ingraditi. Ei vor face intotdeauna ceea ce este in instinctul lor – de aceea sunt fericiti

– sa ne bucuram. Un copil nu stie ce inseamna de exemplu sa te simti vinovat pentru ca un strain ti-a oferit ceva. Te bucuri de cadou si gata. Ei nu stau sa isi faca procese de constiinta de genul – oare trebuie sa fac si eu ceva in schimb?

– sa plangem din tot sufletul. Copiii nu stiu sa isi ascunda sentimentele. Ei daca sunt fericiti rad, daca sunt tristi sau suparati pe cineva sau de ceva, plang. Trairile lor sunt poate esenta intregii „filozofii” de viata.

– sa intrebam. Da, intrebarea aia care parintilor li se pare idioata si complet lipsita de sens, aia care ii scoate din minti – „DE CE?” este de fapt raspunsul tuturor problemelor noastre. Sa mergi pana la radacina lucrurilor, pana la punctul lor de pornire. Niciodata sa nu te opresti a te gandi si a te intreba DE CE …orice!

CRED cu tarie ca atunci cand uitam sa fim copii, am murit de mult…

Anunțuri