De departe cel mai tare citat pe care mi-am aplecat mandrete de privire in ultimii sa zicem 5-6 ani este asta, al lui Salman Rushdie, cica:”We all owe death a life!” Spuneti si voi, ce poate fi mai special de atat? Sa datoram mortii o viata. Nu invers…Now is the moment when I should say: fuck the chemo, long live the life, right? :)) Right!
Si exact cand citeam eu asta, mi-am dat seama: bai, tara arde si baba se piaptana in citate filozofice si citiri care mai de care mai profunde. Pai frate (ca tot mi-am castigat dreptul de a fi singura care foloseste apelativul in cercul meu de prietene) mai uitam cel putin pe facebook. La momentul in care eu citeam asta si meditam la sensul vietii, cel putin 15-20 de oameni isi posteaza: poze din vacanta, poze luate de la altii de pe net si distribuite ca bestiala, poze cu telefonul in oglinda de la buda fara ca macar sa se deranjeze sa isi mute paharul cu periuta de dinti folosita din cadru, schimbari de domiciuliu, schimbari de nivel la Bubble Saga sau Candy Crash (who the fuck is candy crash si bubble saga and why people care about it?? ), moise guran se preocupa de soarta economiei, iar vreo cativa tocmai s-au casatorit si deci isi pun poze de la nunta sau din luna de miere.
Fuck, desi il folosesc, tot nu vad rostul facebook-ului. Tot cred ca daca NU ai facebook poti sa existi sanatos si linistit toata viata ta. Tot cred ca Zuckerberg a fost cel mai destept om din ultimele decenii profitand de mediocritatea noastra ca sa isi faca o gramada de bani. Si tot cred ca sunt multi, foarte multi oameni care nu vad in facebook decat o modalitate de a se crede populari cand de fapt pe strada nu ii cunoaste nimeni.
Revin la citat, ca nu ma puteam abtine: Fuck the chemo!