Exista intotdeauna starea aceea datatoare de fluturi in stomac si picioare grele, atunci cand o calatorie se apropie de final. Imi aduc aminte de imbarcarea de la inceput, de bagajele mici si mari, pe care le-am urcat nerabdatoare in trenul Superblog, de alergarea usoara pe peron si apoi in cautarea locului unde sa ma asez, de aglomeratia din trenul acesta, de curiozitatea mea crescanda in a ma uita la ceilalti pasageri…la primul control al biletelor, de la Toyota, pe urma la al doilea si tot asa pana la al 30-lea control.

Asa cum se intampla si in calatoriile adevarate, dai peste controlori mai permisivi, unii care sunt mai „ciufuti” (scuze de expresie), unii care mai stau de vorba cu tine, care iti dau indicatii daca ai nevoie de lamuriri, iar altii care taxeaza crunt pentru ca era biletul putin indoit la colt.

Fiecare proba a fost o lectie pentru mine. A fost prima participare si nu regret nici macar un moment. Obiectivul personal de a ma clasa macar in primii 10 a fost atins. Am vrut sa imi verific ceva si sa primesc un feedback obiectiv cu privire la modul in care scriu. Toate aceste asteptari mi-au fost implinite si uneori depasite.

„Controlorul” preferat? Am doi, la poluri total opuse:

– Cel care m-a influentat cel mai mult in dezvoltarea personala este Aventuria. Feedback-ul primit de la Alex Dumbrava, precum si faptul ca a fost cea mai mica nota primita in concurs m-a motivat extrem de mult, parerile argumentate si viziunea clara si detaliata asupra articolului meu m-a adus pe calea cea buna intr-o perioada in care notele bune luate pana atunci ma facusera sa cam deraiez de la stilul personal

– Cea mai interesanta proba pentru mine a venit de la Borealy. Sa spunem ca a fost cel mai mult pe sufletul meu, fiind o persoana care se hraneste cu emotii si cadouri oferite celor dragi

Cum cred eu ca ar putea fi imbunatatit Superblog?

– Lansarea probelor din partea sponsorilor. Cred ca o echilibrare acestora ar fi binevenita; de ex. fiecare sponsor sa lanseze 2 probe, nu unii 3 si altii 1.

– Criteriile de jurizare. Sa fie clare si sa nu lase loc de ambiguitati. Ce inseamna pentru fiecare sponsor creativitate? Care sunt asteptarile lor de la o proba si implicit de la noi? In ce procent conteaza fiecare criteriu

– As propune o scurta prezentare a persoanelor care fac parte din juriul fiecarei probe: cate ceva despre ei, despre stilul lor. Astfel, cred ca diferenta de statut nu s-ar face simtita atat de pregnant, cred ca ar apropia participantii de juriu si nu ar mai exista loc de critici caustice la adresa lor. In functie de stilul de prezentare al fiecaruia iti poti da seama si cam cat de deschis este catre un articol mai nonconformist sau catre unul mai conservator. Propun ca acest lucru sa se intample in momentul lansarii probei in concurs. Ce ar fi daca sponsorii ar fi cei care se adreseaza direct concurentilor din platforma de concurs?

– Pentru aranjamentele florale oferite juriului, propun scrierea unor mesaje dragute din partea concurentilor (cei care doresc sa scrie, evident) pe biletele sau ca in imaginea aranjamentului de mai jos. Evident, mesajele trebuie sa vina din partea celor multumiti de juriul respectiv, in care sa transmita sentimentele pozitive cu care au ramas in urma probelor lor. Un exemplu ar fi pentru cei de la Borealy – cred ca ar fi cea mai buna dovada ca Superblog daruieste emotii prin cadouri. Ce ziceti?

0038

0048

Publicitate