Etichete

, , ,

balancing_life

Promisesem un articol acum vreo 3 zile. Mai tarziu, dar ajunge si pe net. Prin viu grai a cam fost transmis si retransmis, mai ales zilele acestea.

De vreo cativa ani asa, sa tot fie 3-4, cu fiecare ocazie de Revelion, zi de nastere, aruncat moneda sau bancnota in diverse ape, parauri si paraiase, canale eventual, imi puneam aceeasi dorinta. Acum v-o pot spune, ca s-a indeplinit. Anyway, nu functioneaza faza cu aruncatul banilor, ci mai degraba un lung si greu, dureros proces de constiinta si trezire la realitate. Nu mi-am mai dorit nici bani si nici sanatate, nici iubire, nici altceva. Mi-am dorit sa gasesc echilibrul de care aveam nevoie.

Intr-un fel sau altul mi-am dat seama ca acesta este singurul lucru care imi lipsea si care avea sa ma aduca acolo unde vreau. Este singurul liant intre toate celelalte. Inainte aveam oameni buni langa mine, dar sufeream de cancer. Trecusem de tratament, dar nu aveam bani sa ma bucur de ce as fi vrut. Eram indragostita, dar aveam un job mizerabil. Imi gasisem un job ok, dar a revenit boala si tot asa…Niciodata nu reuseam sa le am pe toate.

Ma uitam la oameni care pareau impacati, care se parea ca au de toate. Numai ca, guess what, nu aveau nici ei. Si dupa discutii de cateva minute imi dadeam seama cat de nefericiti sunt, desi in viata de zi cu zi incercau sa demonstreze contrariul.

Si atunci am inteles, echilibrul este cheia. Stiu, este extrem de dificil sa iti gasesti echilibrul. Cum naiba sa faci sa nu dai mai mult intr-o parte si mai putin in alta? Cum sa faci sa te dedici tuturor si inclusiv tie fara a te imputina?

Pana am inteles ca totul tine de perspectiva cu care vezi lucrurile si actionezi. Totul tine de intelepciunea cu care imbratisezi totul in viata. De cum incerci sa vezi partea pozitiva din tot si sa iei tot ca pe o lectie. Lectii mici care fac parte dintr-o lectie mai mare aceea legata de Iubire.

Totul in jurul nostru este iubire. Iubirea fata de tot si toate este scopul nostru. Cand intelegem sa nu ne mai impotrivim sentimentului, sa acceptam lucrurile care ni se intampla si faptul ca TOT, dar absolut tot ceea ce ni se intampla este consecinta PROPRIILOR FAPTE, atunci suntem pe drumul cel bun.

A fost un proces indelungat, de lupta cu mine insami, de recadere in ceea ce eram inainte, de ridicare la nivelul de acum, de revolta fata de propria persoana, momente in care totul mi se parea un mare bullshit si momente de pace, care nu se compara cu nimic.

Atunci vin toate. fara sa iti dai seama.

Anunțuri