Etichete

, , , , , ,

…Raiul meu se contureaza de ceva timp, zi de zi gasindu-i noi si noi valente. Cred cu tarie in gesturile pe care acum le mai intalnesti doar in filmele siropoase, cand atunci cand e ziua ta, de fapt daruiesti tu ceva cuiva, in loc sa primesti. Cred ca bucuria cea mai mare vine atunci cand vezi lumina din ochii celui caruia ii oferi, zambetul cald si sincer, mainile care freamata desfacand un cadou care stii ca i se potriveste.

Desi este luna femeilor si de obicei cadourile le sunt adresate lor, eu am decis sa ii ofer un dar pretios barbatului de langa mine – de fapt nu, rectific, am ales sa ii daruiesc emotii felurite prin darul meu. Iata asadar povestea unui om care a invatat sa iubeasca scrisul atunci cand m-a cunoscut pe mine; este povestea unui cuplu care s-a construit in jurul cuvintelor si al sensului acestora. Un cuplu care nu a uitat ca fiecare silaba si fiecare sens trebuie bine cantarit si asumat. Cuvintele sunt precum pietrele – odata ce le-ai aruncat fara sa gandesti, este prea tarziu si nu le mai poti lua inapoi.

Asa a descoperit el ca unele langa altele, cuvintele pot forma fraze-emotii, fraze-inimi sau fraze-ganduri care impreuna pot aduce vise sau cosmaruri in viata unui om. De aceea, pentru acest nou inceput in viata lui, pentru vocatia pe care si-a descoperit-o alaturi de mine, ii ofer un set Balmain si cartea Istoria scrisului de la Borealy.

Numai ca, vedeti voi, noi nu suntem obisnuiti sa facem lucrurile pe jumatate, iar emotia nu ar fi aceeasi daca nu ar savura placerea scrisului cu un trabuc Chinelli tot de la Borealy. Parca il si vad – aplecat asupra mesei masive de nuc din noua biblioteca. Mirosul trabucului il invaluie usor, aproape ca o femeie suava. O linie de incruntare brazdeaza fruntea, semn ca in seara aceasta voi citi inca o pagina din manuscris…sau poate din declaratia de multumire pentru starea pe care i-am creat-o prin dar?

Articol scris pentru Spring Superblog2013

Anunțuri