Etichete
adevarul, ce vrei sa fii cand vei fi mare, copilarie, vocatii
Un barbat intelept spunea intr-un interviu la un moment dat, ca o viata cu adevarat fericita este aceea in care ajungi sa fii ceea ce iti doreai cand erai copil. Iar o copilarie fericita este aceea careia ii supravietuiesti.
Cand eram copil imi doream foarte mult sa fiu medic. Mult timp dupa aceea am ramas cumva marcata de faptul ca nu m-am priceput nici la matematica, nici la chimie, nici la vreo alta materie scolara care sa iti permita mai departe sa ajungi un bun medic.
De multe ori aud oameni spunand in jur ca vroiau sa fie asta sau ailalta…dar nu a fost sa fie. Pana intr-o zi, cand am decis sa las in urma prejudecatile formate in ani si ani de cuvinte venite de la apropiati si de la straini si sa imi observ altfel darul pe care il am si ceea ce fac: mi-am transformat misiunea de a trata corpul si suferinta cauzata acestuia in o misiune de a trata suflete si minti, subconstientul cel de toate zilele.
Am inlocuit sangele cu mangaieri verbale, am oblojit rani deschise cu empatie si solidaritate. Cateodata m-am lansat in operatii complicate pe cord deschis, numai ca bisturiul meu au fost intrebarile, iar ata de cusut a fost strangerea sincera in brate.
Viata mi-a aratat ca de fapt, intuitia din copilarie si scopul meu a fost deja atins. Uneori vrem doar sa fim orbi pentru a nu vedea adevarul. Pentru ca uneori este prea coplesitor.
Doctorii nu pot sa trateze cu forta u pacient. Ei nu pot sa il oblige sa se insanatoseasca, sa vina si sa se curete. Asa cum nici in cazul doctorilor de suflete nu poti face acest lucru. Si atunci astepti. Astepti ca oamenii care nu mai pot sa vina la tine. Sau astepti sa te intalnesti tu cu ei si sa le spui ca daca nu fac ceva, se vor usca. Chiar si atunci – oamenii iti intorc spatele crezandu-te nebun, altii iti rad in nas „stiind ei mai bine” si altii, cu lacrimi in ochi iti multumesc ca ai facut pasul pe care nu aveau curajul sa il faca.
De asta spun – deveniti un pic, macar cateva minute, din nou, copii. Intotdeauna, dar intotdeauna, acolo este un raspuns esential. Copiii nu sunt intinati. Ei spun ce este in inima si gandul lor. Si de cele mai multe ori, in inima unui copil este Adevarul.
2likebutterflies's Blog 