Etichete

, , , , , ,

header

Superblog 2013 editia de toamna s-a terminat. Noua moda acum este sa scrii un articol de incheiere de dupa incheiere cum s-ar zice in care sa tragi linie si sa aduni, sa multumesti oamenilor care te-au citit, sa mai spui cu link, bineinteles care sunt blogurile „misto” pe care tu le-ai descoperit, etc etc. Un fel de felicitari si dans.

Asa s-a intamplat si anul trecut, numai ca atunci a fost cumva inclus in probele de concurs. S-a intamplat si in primavara, tot cam pe acelasi principiu, desi titlul probelor in cauza a variat nitel. De data aceasta, pentru ca nu s-a cerut parerea bloggerilor, acestia au simtit nevoia sa se exprime ca doar este democratie.

Am intrat si eu pe cateva articole, de curiozitate, sa vad cum se intelege Superblog din interiorul celorlalti. Concluzia mea este cam asa, desi probabil ca multi ma vor hateri nitel pentru articolul pe care il scriu acum: daca eram juriu, iar aceste articole erau proba de concurs, le-as fi dat tuturor nota 2. Pentru ca toate seamana in proportie de peste 90% de zici ca au copiat unii de la altii. Toti lauda top 3, of course (nu zic nimic de asta, nu judec, nu vreau sa se inteleaga ca „ma oftic” sau ceva, nici pe departe). Este dreptul fiecaruia sa ii placa un anumit fel de scriere sau…scriitura :). De gustibus non disputandum, nu?

Le-as mai da nota 2 pentru ca toate au acelasi stil siropos – nostalgic de banchet de clasa a 8-a cand stii ca nu iti vei mai regasi toti colegii cand te vei duce la liceu.

Pentru ca imi inspira un fel de gasti create, un fel de bisericute chiar daca acest lucru nu a fost specificat pe fata niciodata.

Pentru moda de a-si afisa notele exact ca la scoala cand se aratau carnetelele de note ca sa se vada cat de cuminti am fost.

Pentru acea intrebare puerila si de-a dreptul irelevanta „Dar tu, cutarescule, cat ai luat (la o anumita proba)?”. Sincer acum, nu va suna exact ca „Tu cat ai luat la lucrare? Cum? Doar 9?? Eu am luat 10..”

Bottom line pentru care mi se pare DEGEABA sa scrii un astfel de articol: nu are un scop. Nu se comunica nimic de fapt. Care este scopul pentru cititorii vostri, colegii mei de Superblog? Sa adaugati inca un articol la lungul (sau nu) sir de 28 de articole care sperati sa nu va fi plictisit publicul prea tare? Sa expuneti niste elemente negative din cadrul concursului la care totusi ati ramas de bunavoie din cauza faptului ca intraseti in hora? Pai va dati seama cam ce spune asta despre voi? E ca si cum ati spune ca sunteti superficiali, pentru ca este mai importanta imaginea de concurent chinuit sa ajunga la linia de finish decat sa recunoasteti ca sunt unele batalii pe care pur si simplu nu este nevoie sa le duci pana la capat.

Care este scopul acestui articol?

Sa aduc in discutie respectul fata de propriii cititori pe care il tot vanturam in stanga si in dreapta si din care intelegem prea putin. Si sa fac apel la scrieri DE CALITATE, adica cu scop, mesaj, etc.

Gata, acum puteti arunca cu pietre, va rog! 🙂

Anunțuri