Etichete

, , , ,

– Da! Intră! zise directorul cufundat în citirea unui e-mail. Încărcătorul laptopului fusese uitat în priză, la fel ca şi încărcătorul telefonului. În birou 2 becuri aprinse deşi biroul avea jaluzelele deschise şi afară era soare.

Deschizând uşa repede intră uşor agitat SeCu’ (adică Sursa de Curent). Cum intră şi privi în jur era să facă un mic scurt circuit intern, dar încercă să se liniştească.

– Domnule Director, am venit să vă spun că nu mai pot, mă lasă toate: faza şi nulul, iar împământarea e…la pământ, dacă mă înţelegi! Eu demisionez începând cu clipă asta!

– Ce-ai mă, Secule? Cum să demisionezi? Ce-ţi veni? Tu eşti aici omul, mă rog, partenerul meu de bază în firma noastră. Tu şi cu mine am fost primii care am început slujba în clădirea asta şi acum, ce faci? Mă laşi aşa….?! Ia stai niţel:

– Fănico? Ia adu o ceaşcă de watti pentru domnul Secu!
– Ba mai bine o ceaşcă de jouli că lucrul mecanic e intens! Păi tocmai asta e! Că noi doi am fost primii şi când am început totul a fost frumos şi bine, dar pe urmă? Pe urmă am ajuns să dorm aici în loc să mă duc şi eu să mă odihnesc; nu mai am linişte, zi şi noapte tooot Secu e pe metereze. N-am pauză, simt că-înnebunesc. Dacă nu fac ceva s-a zis cu mine de tot! Am angajaţii ăştia, siguranţele, izolatorii mei de nădejde, electronii mei vechi săracii care muncesc de le sar ochii şi conductorii supercalificati care pur şi simplu nu mai fac faţă. M-au ameninţat cu greva, jur!

– Aoleu, aşa de grav e? Ia stai jos să discutăm. Ia spune, cine te-a supărat? Cum adică nu ai pauză? Aşa, dintr-odată te-ai hotărât că nu mai poţi face faţă?!

– Dintr-odată? Dar toate căderile alea de curent din ultimele luni? Alea ce-au fost domn director, altceva decât avertismente că încep să clachez, nevoia de siguranţe cu amperaj mai mare care să susţină risipa de energie? Căderile alea de tensiune ale siguranţelor pe care voi le trataţi aşa, oricum, cu coada de matură, alea ce-au fost te întreb?! Că nu mai puteam şi trebuia să va atrag atenţia cumva. Păi am reuşit? Neam! Aşa că…gata, eu din clipa asta îmi pun siguranţele şi alea fuzibile şi alea nefuzibile în cui şi mă duc într-un loc unde sunt respectat, unde să le pese şi de mine şi de energia pe care o consumă şi până la urmă, de mediu. Consumaţi aiurea, va bateţi joc şi de energie şi de amper-ii siguranţelor, de voi înşivă şi pe urmă plângeţi costul facturilor şi ziceţi că, băi, iar trebuie să reajustez bugetul ca să pot plăti factura; sau iar trebuie să mai tai din costurile cu angajaţii ca să pot plăti facturile la energie. Dar v-aţi gândit vreodată să începeţi în sens invers?

– Adică?

– Adică să începi cu ajustările şi cu eficientizarea costului de la facturi! Şi înainte de facturi, la modul în care tot încărcaţi acele facturi de energie prin comportamentul vostru iresponsabil. Şi ştii ceva? Acum câţiva ani când am început noi activitatea aici clădirea era cât de cât ok, acum dacă te uiţi în jur o să vezi că suntem singura clădire de pe stradă care a rămas nereabilitata. Pierderi termice de energie prin geamuri neetanşe şi uşi care nu se închid bine, prin pereţi…

– Şi ce are a face reabilitarea cu demisia ta, măi Secule? Tu mă faci pe mine iresponsabil?

– Din punct de vedere al responsabilităţii energetice eşti, scuză-mă că îţi spun, varză. Ia uită-te în jur: vezi priza cum geme săraca de încărcătoare lăsate acolo fără nici un rost? Tu eşti măcar conştient că ai becurile aprinse în miezul zilei?

– Mda, aici cam ai dreptate…

– Şi dacă vrei îţi mai zic, vino încoace să ne uităm la colegii tăi ce fac. Ia uite: Popescu foloseşte multifunctionala şi o uită aprinsă şi pe urmă se duce la biroul său unde inverterul este pornit, dar pentru că a uitat să regleze temperatura de căldură îi este prea cald şi nu ştie de unde; aşa că, ce face? deschide geamul de sus! Adică toată căldura va ieşi pe acel geam, iar Ionescu, care este puţin mai departe de sursa de căldură va tremura şi te va înjura că faci economie la costul căldurii în loc să îi creezi condiţii. Şi el ce face? se duce şi setează temperatura inverterului şi mai ridicată. Aşadar, acel aparat merge degeaba, consumă degeaba şi nimeni nu trage vreun folos. În timpul ăsta, electronii din conductorii mei îşi iau câmpii de la cât aleargă. Ordonaţi, ordonaţi, dar nici ei nu mai pot.

Şi stai că nu am terminat. Uite-l pe Apostolescu care ţine pornite la birou toate aparatele, deşi el nu foloseşte decât laptopul; dar pe lângă el, imprimanta este pornită, copiatorul cel mare la fel, tocătorul de hârtie aşijderea. Plus că el tot timpul îşi încarcă la muncă tableta. Să mai vorbim şi de domnişoara Dumitrescu? Secretara dumneavoastră, care uită în fiecare seară să oprească storcătorul de fructe, filtrul de cafea, fierbătorul, calculatorul şi cuptorul cu microunde?

– Cuptorul cu microunde?

– Da, pe care îl folosesc angajaţii să îşi încălzească mâncarea la prânz. Nu se opreşte niciodată. Plus frigiderul. Plus toate acele aparate cu soluţii pentru a odoriza birourile. În fiecare priză aproape există câte unul. Mai are rost să zic şi că majoritatea calculatoarelor sunt vechi şi consumul acestora este pe măsură?

– Măi, Secule, îmi pare sincer rău, nici nu mă gândeam la toate astea. Habar nu aveam că te exploatăm atât de tare şi suntem atât de…iresponsabili. Te rog eu frumos, nu pleca. Vorbeşte şi tu cu angajaţii în limbajul vostru energetic acolo şi convinge-i să nu cedeze. Zi-mi ce soluţii există şi îţi promit că voi face tot ce pot ca să schimbăm ceva.

– Păi nu pentru mine neapărat, măi Marcele, zise Secu; în primul rând tot pentru voi, ca să folosiţi în mod sustenabil toate gadgeturile astea ale voastre şi mai ales să nu vă bateţi joc de energia pe care noi v-o furnizăm.

– Aşa şi? Cu ce să începem?

– Scoate o hârtie şi un pix şi scrie aşa: de mâine, promit să accesez site-ul www.avizez.ro şi să iau legătura cu experţii energetici Enermed Impex care să îmi întocmească un certificat energetic. În urma verificării lor şi a rezultatelor obţinute, mă angajez ca atât eu, cât şi colegii mei să folosim în mod RES-PON-SA-BIL resursele energetice pe care le deţinem, atât cele electrice, cât şi cele termice.

Nu vom mai lăsa becurile aprinse în mijlocul zilei

Nu vom mai lăsa peste noapte nimic în prize, pentru că orice led consumă energie

Nu vom lăsa căldura pornită şi geamurile deschise în acelaşi timp. Acelaşi lucru este valabil şi pentru aerul condiţionat. Oricum putem investi într-o automatizare care să facă să se închidă automat inverterul atunci când geamurile sunt deschise.

– Pe bune? Există aşa ceva?

– Ehee, de când…Scrie mai departe:

Vom schimba toate instrumentele de lucru energofage cu altele ecologice şi mai performante.

– Hai, măi, Secule, chiar toate?

– Vrei să rămânem prieteni sau nu?

– Vreau,vreau!

– Atunci toate!

– Bine, toate!

Şi mai ales, echipa de la Enermed Impex îmi va întocmi şi o termografie în construcţii, urmată de reabilitarea termică a spaţiului astfel încât să diminuăm şi să eficientizăm consumul energetic. Şi semnezi. Iar mâine la prima oră îţi reuneşti angajaţii şi îi faci să conştientizeze comportamentul iresponsabil pe care l-au avut până acum. Bine?

– Bine Secule!

– Iar toată lumea va fi bucuroasă la final – angajaţii mulţumiţi de condiţiile de lucru, tu nu mai scoţi bani cu nemiluita ca să plăteşti facturile la energie, iar eu îmi fac treaba conştiincios şi nu mă simt exploatat inutil. Aceasta este continuarea unei frumoase prietenii…

auditor-energetic-participare superblog

Articol scris pentru Superblog2015.

Publicitate