Etichete
Ce ne spunem cand nu ne vorbim, Chris Simion, Compania D'aya, recomandare carte, teatru, Teatrul evreiesc
Revin la recomandari de lectura. Si teatru. Si dezvoltare personala si lasat neuroni sa zburde putin nestingheriti prin cap ca nu dauneaza grav sanatatii. Nici macar celei mintale.
Cartea (pe care o gasiti aici) scrisa de Chris Simion costa aproape 30 de lei si sunt cativa banuti super bine investiti. Sigur, cu criticile de rigoare ale sufletelor pragmatice care vor spune ca este mult prea melancolica, mult prea pinky pe alocuri, parca prea siropoasa. Not me, though!
Povesti de viata si fragmente care seamana al naibii de bine cu realitatea personala a propriului drum cu sens unic pe care merg constant.
Pentru ne-iubitorii de lectura recomand varianta teatrala a cartii de la Teatrul D’Aya si Teatrul evreiesc.
Iar pentru teasing, iata un citat esenta:
În doi apare un exerci?iu extraordinar de frumos, pe care nu ai cum sa îl încerci de unul singur. Nevoia de a nu trai prin tine, ci prin celalalt. Bucuria de a face pentru celalalt ceea ce îi face placere ?i dorin?a de a renun?a la ac?iuni care nu îl fac fericit. Daca schimbul este reciproc ?i daca aceasta inten?ie exista de ambele par?i, apare o senza?ie rara de împreuna, de împlinire. Genul acesta de cuplu se întîlne?te accidental astazi” (p. 200).
Doamnelor si domnilor…Aplauze!!